Rusia a vândut Alaska Statelor Unite în 1867 pentru suma de 7,2 milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 5 cenți pe acru, într-o tranzacție care avea să devină unul dintre cele mai mari regrete ale imperiului țarist.
Motivele economice
Rusia se confrunta cu costuri tot mai mari pentru menținerea și apărarea Alaska, un teritoriu îndepărtat la peste 8.000 de kilometri de capitala imperiului. După Războiul ruso-otoman și alte conflicte costisitoare, bugetul public era grav afectat, iar Alaska devenise o povară financiară. Teritoriul avea prea puțină infrastructură și necesita trupe și resurse pentru apărare, cheltuieli pe care guvernul țarist nu și le mai putea permite.
Compania Ruso-Americană, care monopoliza comerțul cu blănuri din Alaska, devenise din ce în ce mai puțin profitabilă. Deși în trecut adusese venituri substanțiale din vânzarea blănurilor de lupi, urși și vidre de mare, activitatea scăzuse considerabil.
Amenințarea britanică
Principalul motiv strategic pentru vânzare era teama de o captare forțată a Alaska de către Marea Britanie. Tensiunile dintre Moscova și Londra creșteau constant, iar Rusia nu avea capacitatea militară de a apăra acest teritoriu îndepărtat în cazul unui conflict. În schimb, relațiile cu Statele Unite erau mai bune ca niciodată, iar vânzarea către americani părea o soluție care ar împiedica extinderea britanică în zona Pacificului.
Decizia finală a fost luată într-o întâlnire secretă în decembrie 1866 la Sankt Petersburg, la care au participat lideri ruși precum guvernatorul Siberiei de Est, Nikolay Muravyov-Amursky, și fratele țarului, Konstantin Nikolayevich.
Tranzacția și consecințele
Tratatul a fost semnat pe 30 martie 1867 la Washington, după negocieri intense conduse de secretarul de stat american William H. Seward și ambasadorul rus Eduard de Stoeckl. Inițial, tranzacția a fost criticată atât în America, unde Alaska era numită „cutia de gheață” sau „nebunie lui Seward”, cât și în Rusia, unde mulți au considerat-o o pierdere inacceptabilă.
Ironia sorții s-a manifestat rapid: la scurt timp după vânzare, în Alaska au fost descoperite zăcăminte uriașe de aur, urmate de câmpuri petroliere masive. În următorii 50 de ani, americanii și-au recuperat investiția de o sută de ori, transformând ceea ce părea o „portocală stoarsă” într-una dintre cele mai profitabile achiziții teritoriale din istorie. Pentru Rusia, vânzarea Alaska rămâne până astăzi unul dintre cele mai mari regrete geopolitice.
